Analiza SWOT a comunei

 
Puncte tari
• aşezare privilegiată la poalele Munţilor Cindrel;
• acces la surse de apă importante, atât de suprafaţă cât şi subterane;
• caracteristica de zonă cu risc seismic redus;
• regimul proprietăţilor reglementat (cadastru, carte funciară);
• tipul de climă din comuna Gura Rîului este cel continental moderat, cu influenţă oceanică, caracterizat prin ierni moderate din punct de vedere termic şi veri în general nu foarte călduroase, cu efecte microclimatice secundare conferite de formele de relief;
• atracţii naturale diverse, rezervaţii naturale (rezervaţia Iezer) şi arii protejate de 500 h (bujorul de munte);
• existenţa unei comunităţi primitoare, a unui mediu local plăcut pentru locuitori şi pentru vizitatori (creşterea calităţii vieţii);
• identitate istorică puternică datorită prezenţei monumentelor istorice;
• existenţa unor curse zilnice directe Gura Rîului - Sibiu;
• circulaţie de persoane dezvoltată;
• existenţa unei staţii de epurare;
• infrastructură tehnică de alimentare cu apă din surse proprii, apărare contra inundaţiilor, alimentare cu energie electrică şi termică, în stare de funcţionare, dar care necesită îmbunătăţiri;
• sistemul de alimentare cu apă potabilă se află în proprietatea Primăriei fiind în administrarea Societăţii de Gospodărire a Apelor Sibiu, care asigură colectarea şi transportul apelor uzate;
• dimensiunile reţelelor permit furnizarea în condiţii optime a apei;
• conectarea la telefonia fixă - rata crescută de abonaţi;
• servicii de telefonie mobilă cu acoperire completă în toată comuna - reprezintă o alternativă la telefonia fixă;
• aprovizionare parţială cu apă potabilă a oraşului Sibiu din barajul aflat pe raza comunei;
• sistem de iluminat public în stare corespunzătoare.
• comuna dispune de 942 hectare teren arabil;
• capacitate de polarizare a dezvoltării economice în zonă, datorită condiţiilor naturale favorabile şi a facilităţilor existente;
• dinamica mediului de afaceri bună;
• terenuri şi spaţii disponibile pentru dezvoltări economice;
• preocuparea şi deschiderea autorităţilor locale pentru stimularea şi sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri;
• posibilitatea generării de forţă de muncă specilizată pe domeniile care sunt necesare activităţilor desfăşurate cu precădere în comună (turism, agricultură);
• existenţa de arii, monumente, vestigii, etc. cu mare potenţial de atracţie turistică;
• promovarea comunei prin site-ul de prezentare www.gurariului.ro;
• agroturism dezvoltat prin prezenţa unui numar mare de pensiuni ce practică preţuri convenabile şi oferă servicii de calitate;
• exploatarea economică a Cibinului prin existenţa unui baraj de acumulare şi a unor hidrocentrale;
• existenţa unei pârtii de ski;
• dinamica pieţei imobiliare;
• existenţa unui punct de valorificare a laptelui;
• practicarea pescuitului de agrement;
• existenţa în zonă a unui centru de afaceri activ (Sibiu) care contribuie substanţial la sprijinirea mediului de afaceri local;
• înregistrarea unui echilibru în situaţiile înregistrate la Recensământul din 2006, între numărul de bărbaţi ( 1853) şi numărul de femei (1792);
• conform datelor din 2007 s-a înregistrat o creştere constantă a populaţiei în perioada 2002-2006;
• ponderea în rândul populaţiei e deţinută de persoane relativ tinere cu vârste între 15-59 ani, de unde reiese caracterul predominant al tinerilor în rândurile forţei de muncă locale;
• rata scăzută a şomajului (2%);
• creşterea interesului manifestat către formarea profesională postliceală;
• turismul şi agroturismul- generatoare de locuri de muncă pentru comunitatea locală şi nu numai;
• venitul aproximativ egal cu salariul mediu pe economie;
• serviciul de asistenţă socială activ;
• acces la surse de informare a cetăţenilor(mass-media, telecomunicaţii);
• comunicarea eficientă în cadrul comunei între Primarie şi cetăţeni;
• acces la campaniile sociale, naţionale şi locale;
• păstrarea şi valorificarea tradiţiilor (piua de ulei, vâltorile) mediatizate ( reportaj TVR);
• existenţa a două cămine culturale;
• existenţa în cadrul şcolii a unui Centru de Documentare şi Informare(CDI);
• existenţa unor unor laboratoare specifice (geografie, informatică, limba română);
• frecvenţa şcolară ridicată;
• personal didactic calificat;
• performanţe la concursuri şi olimpiade şcolare;
• şcoala a contribuit la derularea corespunzătoare a programului DJT Sibiu pentru valorificarea tradiţiilor;
• în cadrul şcolii funcţionează o clasă de ucenici ce are ca scop păstrarea tradiţiilor locale ( clasa Lia Bologa);
• acces la servicii medicale(dispensar, farmacie);
• personal medical specializat (2 medici, 3 asistenţi);
• starea sănătăţii populaţiei-bună;
• personal calificat în medicina veterinară;
• monitorizarea permanentă a factorilor de mediu de către autorităţile abilitate;
• grad de poluare a solului şi a aerului scăzut;
• sistem satisfăcător de colectare a deşeurilor rurale, activitatea de colectare şi transport deşeuri menajere fiind asigurată de către o societate de profil din judeţ (Mediaş);
• potenţial turistic semnificativ;
• calitatea apelor este superioară;
• utilizarea pe scară redusă a îngrăşămintelor chimice pentru agricultura de subzistentă;
• existenţa unor suprafeţe considerabile de zone verzi care pot îmbogăţi microclimatul - posibilitatea extinderii acestora;
• existenţa unor izvoare de apă plată.
 

Puncte slabe

• lipsa unei strategii locale;
• lipsa de coordonare la nivel local cu privire la promovarea potenţialului natural, valorilor de patrimoniu istoric şi cultural;
• lipsa de fonduri pentru dezvoltarea agriculturii şi a zootehniei;
• lipsa unei căi ferate;
• nu este asigurarată o sistematizare corespunzătoare în pas cu extinderea zonelor de locuit (străzi principale şi străzi secundare) corespunzătoare către şi în cartierele noi al căror grad de expansiune este influenţat de necesitatea suplimentării spaţiilor de locuit;
• lipsa unei amenajări ambientale ( parc).
• cost relativ ridicat al utilităţilor;
• cost relativ ridicat al serviciilor de telecomunicaţii;
• lipsa unui sistem adecvat de iluminat public în zonele de expansiune ale comunei (cartiere noi);
• inexistenţa unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor;
• slaba diversificare a sectoarelor economice şi dependenţa celor dezvoltate de silvicultură şi turism;
• acces limitat la tehnologie înaltă şi rezultate ale activităţilor de cercetare-dezvoltare;
• sectorul IT&C slab reprezentat;
• parteneriatele public-privat insuficient exploatate;
• practicarea unei agriculturi de subzistenţă;
• lipsa cursurilor locale de management destinate micilor întreprinzători, în special în sectorul turism şi servicii conexe;
• slaba implicare a comunităţii de afaceri în problemele comunităţii locale;
• slaba informare a întreprinderilor asupra impactului aderării României la UE;
• lipsa unei culturi manageriale în sectorul privat;
• investiţii reduse în sectorul privat pe partea de resurse umane şi de formare profesională;
• lipsa unui management calitativ la nivelul afacerilor mici.
• dificultăţi în menţinerea în comună a forţei de muncă calificată;
• plecarea tinerilor către alte oraşe mai mari care prezintă alte oportunităţi de ocupare;
• situaţia incertă a etniilor din comună (rromă);
• oferta de instruire redusă ca varietate - în mod special în direcţia formării profesionale pe segmentul turism şi activităţi conexe turismului;
• lipsa de fonduri pentru restaurarea anumitor edificii şi centre de cultură;
• implicarea într-o mică măsură a tinerilor la viaţa culturală şi sportivă;
• lipsa amenajării unui Centru de plasament zi pentru copii;
• serviciile de urgenţă asigurate de municipiul Sibiu;
• personal insuficient în sistemul ordinii publice (3 paznici, 3 poliţişti);
• lipsa unor programe de educare/informare a populaţiei privind teme sociale(violenţa, consumul de alcool, de droguri);
• lipsa unor locuri de recreere/joacă în cadrul comunei;
• nevalorificarea corespunzătoare a potenţialului cultural, sportiv;
• lipsa unei strategii adecvate de atragere a unor acţiuni sportive, culturale;
• spaţiu insuficient pentru desfăşurarea activităţilor;
• lipsa campaniilor de informare privind importanţa studiului;
• insuficienta dotare cu materiale didactice;
• inexistenţa învăţământului specializat;
• activităţi extraşcolare slab dezvoltate;
• lipsa unui teren sportiv;
• grupuri sanitare neamenjate conform normelor de igienă;
• serviciile de urgentă asigurate de municipiul Sibiu;
• distanţa considerabilă la care este situat dispensarul faţă de centrul comunei;
• lipsa unor programe de educare/informare privind starea de sănătate a populaţiei;
• cabinetul medical dispune de dotări minime;
• lipsa unor programe de educare/informare a populaţiei privind efectele poluării asupra stării de sănătate;
• absenţa unor centre de informare pe tematici de mediu;
• resurse financiare şi umane reduse pentru managementul ariilor protejate;
• infrastructură insuficientă pentru protecţia naturii şi a peisajului;
• slaba conştientizare a populaţiei şi a agenţilor economici în problematica protecţiei mediului;60
• defrişare excesivă.


Oportunităţi

• înfiinţarea unei asociaţii intercomunitare;
• politici naţionale de promovare a turismului montan;
• posibilitatea exploatării caracteristicii de zonă montană ce dispune de spaţii verzi şi de zone de agrement cu peisagistică deosebită (ex. Mărăjdie, Maial);
• posibilitatea de a atrage investiţii pe diverse activităţi (turism, agroturism, agricultură) care să contribuie la îmbunătăţirea permanentă a situaţiei comunităţii locale prin menţinerea unei infrastructuri de acces în condiţii optime;
• menţinerea unei colaborări permanente şi a unei coordonări de comun acord între regiile ce administrează reţelele de drumuri şi de utilităţi în vederea sincronizării lucrărilor;
• asfaltarea străzilor adiacente;
• amenajare linie ferată pentru marfă;
• achiziționarea unor mijloace de transport
• accesarea unor linii de finanţare pe componenta de protecţie a mediului - gestionarea deşeurilor reciclabile;
• aducerea iluminatului public la standardele naţionale şi internaţionale în vigoare;
• punerea în valoare a unor obiective cu valoare turistică, istorică sau arhitecturală;
• racordarea comunei la sistemul de alimentare cu gaze naturale;
• politici guvernamentale de sprijin în turism;
• programe guvernamentale şi europene de stimulare a dezvoltării întreprinderilor mici şi a microîntreprinderilor;
• deschiderea furnizorilor de instruire antreprenorială faţă de iniţierea de programe de formare profesională specializate pe meserii legate de turism şi servicii conexe;
• îmbunătăţirea politicilor locale de promovare a turismului;
• implicarea actorilor locali din domeniile socio-economice în rezolvarea problemelor comunităţii;
• valorificarea/amenajarea zonelor de agrement şi a resurselor naturale neexploatate(apă, aer, peisaj) prin dezvoltarea turismului montan, a agroturismului: zonă paint-ball, tiroliană, trasee de mountainbike;
• dezvoltarea sectorului agricol prin horticultură, pomicultură, legumicultură în mod ecologic;
• dezvoltarea sectorului de valorificare a plantelor aromatice şi medicinale;
• îmbunătăţirea infrastructurii pârtiei de ski prin achizitionare tunuri de zăpadă;
• concurenţa pe piaţa economică;
• forţa de muncă disponibilă;
• înfiinţarea unui centru de informare turistică;
• posibilitatea exploatării resurselor naturale (piatra);
• valorificarea produselor specifice şi ecologice;
• posibilităţi de comercializare a produselor rezultate în urma creşterii animalelor (lână, carne, lactate);
• îmbunătăţirea imaginii, revitalizarea prestigiului zonei;
• integrarea agriculturii şi dezvoltării rurale în Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene, prin stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în ferme familiale cu caracter comercial
• încurajarea parteneriatului public/ privat pentru valorificarea corespunzatoare a produselor agricole;
• implementarea tehnicilor agricole moderne şi performante.
• accesarea unor finanţări nerambursabile care acordă sprijin proiectelor de resurse umane;
• posibilitatea dezvoltării unor proiecte de sprijin a comunităţii locale de rromi;
• posibilitatea înfiinţării unui Centru de dezvoltare a turismului montan care să activeze în 3 direcţii (cercetare, instruire şi informare);
• reabilitarea muzeului etnologic;
• încurajarea angajării tinerilor absolvenţi de învăţământ de orice tip pe programe guvernamentale de subvenţionare;
• iniţiative comune de îmbunătăţire a ofertei de instruire prin dezvoltarea unor parteneriate cu autorităţi publice - instituţii de învăţământ - mediu de afaceri;
• posibilitatea organizării unor evenimente sportive, culturale şi artistice pe perioada de sezon cu posibilitatea extinderii pe perioada de extrasezon, cu impact direct asupra gradului de ocupare în unităţile de cazare;
• înfiinţarea unui Birou de Consiliere a Cetăţenilor;
• crearea unei publicaţii locale cu ajutorul persoanelor implicate în procesul educativ;
• dezvoltarea şi diversificarea componentei caritabile, filantropice- dezvoltarea imaginii în faţa comunităţii;
• participarea la proiecte şi programe susţinute financiar de organisme naţionale şi internaţionale;
• extinderea contactelor şi parteneriatelor în sistemul educaţional;
• păstrarea specificului zonei în meserii prin crearea unor clase de ucenici (prelucrarea lemnului, covăcitul, etc);
• crearea unui centru pentru desfăşurarea activităţilor extraşcolare;
• mansardarea şcolii pentru mărirea spaţiului existent;
• amenajarea unui teren sportiv în afara comunei;
• renovarea/ modernizarea sălii de sport existente;
• dezvoltarea componentei de suvenir şi produse uncat;
• iniţiative comune de îmbunătăţire a ofertei de educare a populaţiei privind starea de sănătate, prin dezvoltarea unor parteneriate cu autorităţi publice - instituţii de învăţământ;
• înfiinţarea unui cabinet de Planning familial;
• includerea în lista Reţelei Europene Natura 2000 a unor elemente de importanţă naţională şi europeană care vor facilita accesul la finanţările pe problematici de mediu din partea Uniunii Europene;
• aplicarea ca principiu de bază a regulii "Poluatorul plăteşte";
• posibilitatea dezvoltării unor tehnologii performante în domeniul gestionării deşeurilor dar şi de reciclare a acestora;
• oportunitatea dezvoltării protecţiei mediului zonei montane prin proiecte cu finanţare nerambursabilă;
• oportunitatea adoptării unor măsuri ce vizează împăduriri pe anumite suprafeţe de teren, vizând astfel protecţia mediului împotriva unor factori dăunători precum degradarea terenurilor agricole, eroziunea eoliană şi pluvială etc.;
• posibilitatea aplicării unor măsuri de conştientizare a populaţiei cu privire la dezvoltarea durabilă şi la protecţia mediului;
• disponibilitate de fonduri a Uniunii Europene alocate pentru sectorul de mediu;
• disponibilitate de fonduri structurale şi de coeziune pentru managementul integrat al deşeurilor;
• disponibilitate de fonduri a Uniunii Europene pentru protecţia naturii;
• dezvoltarea sustenabilă a turismului;
• oportunitatea înfiinţării unui fond de vânătoare;
• oportunităţi de valorificare a energiei alternative.


Ameninţări

• posibilitatea ca localitatea Gura Rîului să rămână fixată într-o percepţie simplistă, care limitează viziunea asupra dezvoltării altor ramuri economice, valorificarea oportunităţile date de caracterul de zonă montană;
• sporirea circulaţiei şi crearea de blocaje în zonele de interes turistic;
• menţinerea unui aspect dezagreabil a zonei turistice a comunei, datorită unei infrastructuri de transport necorespunzătoare (străzi secundare, trotuare, parcări).
• supraexploatarea sistemului de furnizare a apei potabile;
• riscuri de înfundare a străzilor în condiţii meteorologice nefavorabile;
• amânări în conectarea comunei la sistemul de alimentare cu gaze naturale;
• înregistrarea unor întreruperi frecvente în reţeaua de iluminat, datorate stării necorespunzătoare a reţelelor;
• cadru legislativ insuficient pentru sprijinul IMM-urilor la start-up;
• instabilitatea legislativă;
• continuarea procedurilor birocratice, complexe şi cu durată mare în timp, pentru obţinerea de finanţări nerambursabile sau rambursabile;
• atracţiile turistice potenţiale necesită investiţii importante externe pentru a fi puse în valoare;
• lipsa unei coordonări de atragere a investiţiilor străine;
• înstrăinarea terenurilor agricole şi a produselor rezultate;
• schimbarea regimului politic;
• mentalitate tradiţionalistă;
• calamităţi naturale;
• deplasarea forţei de muncă locale în afara comunei şi în afara graniţelor ţării după integrarea în Uniunea Europeană;
• rromi nedeclaraţi (din punct de vedere legal, comunitatea rromilor este inexistentă);
• participare civică scăzută;
• dezinteresul tinerilor faţă de procesul educativ;
• instabilitatea personalului didactic;
• lipsa de educaţie sanitară poate duce la apariţia unor epidemii;
• atitudinea refractară a populaţiei faţă de propria stare de sănătate;
• incidenţa bolilor transmisibile şi a bolilor cronice;
• apariţia unui decalaj social între persoanele care îşi pot permite o asigurare medicală suplimentară şi persoanele defavorizate;
• dificultăţi în susţinerea costurilor de investiţie a proiectelor majore în domeniul infrastructurii de mediu;
• orice formă de poluare poate avea consecinţe economice semnificative asupra activităţii turistice din zonă;
• defectele poluării asupra stării de sănătate a populaţiei;
• creşterea necontrolată a traficului vehiculelor cu consecinţe adverse asupra emisiilor în aer;
• extinderea suprafeţelor construite în defavoarea spaţiilor verzi;
• creşterea economică poate avea ca rezultat creşterea presiunii asupra biodiversităţii;
• poluarea apelor datorită activităţii necorespunzătoare a anumitor societăţi comerciale/ populaţiei din punct de vedere al protecţiei mediului.