Tradiții și obiceiuri
Este de apreciat faptul că în comuna Gura Rîului tradiţiile şi obiceiurile vechi încă se mai păstrează. Un rol îl are şi tineretul care a preluat tradiţiile şi obiceiurile de la cei în vârstă.
Junii. Una dintre tradiţiile vechi care se mai păstrează este "Junii". În 6 decembrie se alege o ceată de juni - un grup de colindatori - şi cele trei oficialităţi ale cetei: Judele (şeful lor), Pârgarul şi Crâşmarul. Cei trei formează o structură ierarhică foarte bine pusa la punct. "Junii" merg pe la casele oamenilor şi colindă incepând cu prima zi de Crăciun şi până după Anul Nou. Ei au dansuri foarte vechi pe care le joacă cu pasiune (Căluţul, Ficioreasca, Danţul).
Cetele de crai. Altă tradiţie păstrată o reprezintă "Cetele de crai". Sunt între 4 şi 7 cete (grupuri) de 4 copii, fiecare având rolul lui Irod şi cei trei magi Baltazar, Melfior şi Gaspar. Copiii merg pe la casele oamenilor în costum şi au o poezie foarte ritmată pe care o recită.
Buzduganul. S-a încercat revitalizarea unui obicei străvechi, "Buzduganul", prin grupul vocal "Floare de bujor". Acest obicei a fost descoperit şi prezentat scenic.
La ciumii. S-au descoperit şi ar putea fi puse în practică şi valorificate şi alte obiceiuri, unul din ele fiind "Ia ciumii", din vremea cand erau epidemiile de ciumă: 7-9 femei vaduve, într-o singură noapte, torceau, ţeseau, coseau şi umpleau o ie de cânepă şi o puneau în capătul satului într-un păr. Femeile aveau nişte versuri şi un cântec specific (încă nedescoperit) şi de asemenea credinţa că ciuma nu se apropie de sat.
Dansuri populare. La şcoală există un cerc de dansuri populare unde s-a format un grup de 30-40 de copii care se imbracă româneşte. În anul 2005, una din ediţiile emisiunii "O vedetă populară" realizată de Iuliana Tudor s-a desfăşurat în comuna Gura Rîului, ocazie cu care au venit şi mulţi oameni din comunitate imbrăcaţi româneşte.
Festivalul bujorului. De ceva vreme au apărut şi evenimente noi în comună care se transformă în timp în tradiţii. Un exemplu în acest sens este şi "Festivalul bujorului" sau "Festivalul bujorului de munte", eveniment apărut în 2004 la iniţiativă domnului Câmpean Dumitru tocmai în ideea că turismul rural este strâns legat de păstrarea şi valorificarea tradiţiilor populare."Festivalul bujorului" sau "Festivalul bujorului de munte" se desfaşoară în partea de sus a comunei, înainte de "Sanchetru" - ultimul sfârşit de săptămână din luna iunie, când bujorul de munte (rododendron) înflorit la Iezerele Cindrelului dă culoarea roşiatică acestei caldări glaciare. La acest festival participă atât formaţii de muzică populară şi dansatori din comună, cât şi din alte localităţi. De fapt, festivalul are două părţi: una de pregătire, am putea spune, în care, sâmbătă seara se organizează o cină ca la stână - care durează până la miezul nopţii şi se încheie cu foc de tabără. Cina ca la stână este un produs turistic care cuprinde cocoloş cu brânză, tocană la ceaun, foc de tabără, muzică şi costum popular. Cea de-a doua parte reprezintă festivalul propriu-zis, când pe la amiază, începe programul artistic unde fiecare formaţie îşi desfaşoară programul. Este de menţionat faptul că musafirii sunt găzduiţi în comună. Festivalul Bujorului este un eveniment care se bucură de foarte mare succes pe plan local şi judeţean şi tinde să devină o emblemă a comunei Gura Rîului. Gura Rîului este poate una dintre puţinele comune în care se mai păstrează portul tradiţional popular. Cel puţin o treime din populaţie merge îmbracată în acest port duminica şi de sărbători.
Junii. Una dintre tradiţiile vechi care se mai păstrează este "Junii". În 6 decembrie se alege o ceată de juni - un grup de colindatori - şi cele trei oficialităţi ale cetei: Judele (şeful lor), Pârgarul şi Crâşmarul. Cei trei formează o structură ierarhică foarte bine pusa la punct. "Junii" merg pe la casele oamenilor şi colindă incepând cu prima zi de Crăciun şi până după Anul Nou. Ei au dansuri foarte vechi pe care le joacă cu pasiune (Căluţul, Ficioreasca, Danţul).
Cetele de crai. Altă tradiţie păstrată o reprezintă "Cetele de crai". Sunt între 4 şi 7 cete (grupuri) de 4 copii, fiecare având rolul lui Irod şi cei trei magi Baltazar, Melfior şi Gaspar. Copiii merg pe la casele oamenilor în costum şi au o poezie foarte ritmată pe care o recită.
Buzduganul. S-a încercat revitalizarea unui obicei străvechi, "Buzduganul", prin grupul vocal "Floare de bujor". Acest obicei a fost descoperit şi prezentat scenic.
La ciumii. S-au descoperit şi ar putea fi puse în practică şi valorificate şi alte obiceiuri, unul din ele fiind "Ia ciumii", din vremea cand erau epidemiile de ciumă: 7-9 femei vaduve, într-o singură noapte, torceau, ţeseau, coseau şi umpleau o ie de cânepă şi o puneau în capătul satului într-un păr. Femeile aveau nişte versuri şi un cântec specific (încă nedescoperit) şi de asemenea credinţa că ciuma nu se apropie de sat.
Dansuri populare. La şcoală există un cerc de dansuri populare unde s-a format un grup de 30-40 de copii care se imbracă româneşte. În anul 2005, una din ediţiile emisiunii "O vedetă populară" realizată de Iuliana Tudor s-a desfăşurat în comuna Gura Rîului, ocazie cu care au venit şi mulţi oameni din comunitate imbrăcaţi româneşte.
Festivalul bujorului. De ceva vreme au apărut şi evenimente noi în comună care se transformă în timp în tradiţii. Un exemplu în acest sens este şi "Festivalul bujorului" sau "Festivalul bujorului de munte", eveniment apărut în 2004 la iniţiativă domnului Câmpean Dumitru tocmai în ideea că turismul rural este strâns legat de păstrarea şi valorificarea tradiţiilor populare."Festivalul bujorului" sau "Festivalul bujorului de munte" se desfaşoară în partea de sus a comunei, înainte de "Sanchetru" - ultimul sfârşit de săptămână din luna iunie, când bujorul de munte (rododendron) înflorit la Iezerele Cindrelului dă culoarea roşiatică acestei caldări glaciare. La acest festival participă atât formaţii de muzică populară şi dansatori din comună, cât şi din alte localităţi. De fapt, festivalul are două părţi: una de pregătire, am putea spune, în care, sâmbătă seara se organizează o cină ca la stână - care durează până la miezul nopţii şi se încheie cu foc de tabără. Cina ca la stână este un produs turistic care cuprinde cocoloş cu brânză, tocană la ceaun, foc de tabără, muzică şi costum popular. Cea de-a doua parte reprezintă festivalul propriu-zis, când pe la amiază, începe programul artistic unde fiecare formaţie îşi desfaşoară programul. Este de menţionat faptul că musafirii sunt găzduiţi în comună. Festivalul Bujorului este un eveniment care se bucură de foarte mare succes pe plan local şi judeţean şi tinde să devină o emblemă a comunei Gura Rîului. Gura Rîului este poate una dintre puţinele comune în care se mai păstrează portul tradiţional popular. Cel puţin o treime din populaţie merge îmbracată în acest port duminica şi de sărbători.
